INTEGRITATE

Agenția Națională de Integritate este o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, ce funcționează la nivel național, ca structură unică, fiind singura instituție din România cu competență exclusivă în gestionarea sistemului de declarații de avere și de interese și identificarea, prevenirea și combaterea incidentelor de integritate.

Respectând principiile cu care a fost investită de lege, obiectivele principale ale Agenției sunt asigurarea integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenirea corupției instituționale prin exercitarea de responsabilități în evaluarea declarațiilor de avere, a datelor și informațiilor privind averea, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităților și a conflictelor de interese.

În realizarea scopului pentru care a fost înființată, Agenţia realizează activitatea de evaluare a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese potenţiale în care se pot afla persoanele prevăzute de Legea nr. 176/2010 pe perioada îndeplinirii funcţiilor şi demnităţilor publice, din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice ori juridice. 

În acest sens, principiile după care se desfășoară activitatea de evaluare sunt legalitatea, confidenţialitatea, imparţialitatea, indepen­denţa operaţională, celeritatea, buna administrare, dreptul la apărare, precum şi prezumţia dobândirii licite a averii. Având o procedură determinată, activitatea de evaluare realizată de către inspectorii de integritate de la nivelul Agenției se desfășoară după cum urmează:

 

 

PROCEDURA DE EVALUARE A CONFLICTELOR DE INTERESE ȘI A INCOMPATIBILITĂȚILOR

Procedura de evaluare privind existenţa unui conflict de interese sau a unei incompatibilităţi, desfășurată fie în urma unei sesizări din oficiu, fie în urma unei sesizări făcute de o persoana fizică sau juridică, constă în evalu­area de către inspectorul de integritate a declaraţiei de interese. În cazul identificării unor elemente privind con­flictul de interese sau incompatibilitatea, inspectorul de integritate informează persoana care face obiectul evalu­ării și o invită pentru a prezenta un punct de vedere, fie personal fie în scris.

Dacă la expirarea unui termen de 15 zile de la confirma­rea de primire a informării de către persoana în cauză, ori după exprimarea punctului de vedere al acesteia, in­spectorul de integritate constată în continuare existența unor elemente privind conflictul de interese sau incom­patibilitatea, întocmeşte un raport de evaluare. În lipsa confirmării menționate anterior, inspectorul de integri­tate poate întocmi raportul de evaluare după îndeplini­rea unei noi proceduri de comunicare.

Raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la finalizare persoanei care a făcut obiectul activităţii de evaluare şi, după caz, organelor de urmărire penală şi ce­lor disciplinare.

Persoana evaluată poate contesta raportul de evaluare a conflictului de interese sau a incompatibilităţii în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanţa de conten­cios administrativ.

În cazul necontestării în termenul legal de 15 zile la in­stanţa de contencios administrativ, a unui raport de eva­luare privind incompatibilitatea, Agenţia sesizează în 15 zile de la expirarea termenului sus-menționat, organele competente pentru declanşarea procedurii disciplinare. Totodată, dacă este cazul, Agenţia sesizează în termen de 6 luni instanţa de contencios administrativ, în vederea anulării actelor emise, adoptate sau întocmite cu încălca­rea prevederilor legale privind incompatibilităţile.

În ceea ce privește raportul de evaluare a conflictului de interese, necontestat în termenul legal de 15 zile la instanţa de contencios administrativ, Agenţia sesizează, în termen de 6 luni, organele competente pentru declan­şarea procedurii disciplinare, precum şi, dacă este cazul, instanţa de contencios administrativ, în vederea anulării actelor emise, adoptate sau întocmite cu încălcarea pre­vederilor legale privind conflictul de interese.

Toate actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, dacă au legătură cu această situație, sunt lovite de nulitate absolută. Chiar dacă persoana evaluată nu mai deţine acea funcţie, ac­ţiunea în constatarea nulităţii absolute a actelor juridice sau administrative încheiate cu încălcarea obligaţiilor le­gale privind conflictul de interese, poate fi introdusă de Agenţie. Mai mult decât atât, instanţa va putea dispune motivat şi repunerea părţilor în situaţia anterioară.

Dacă în urma evaluării declaraţiei de interese, precum şi a altor date şi informaţii, inspectorul de integritate constată inexistenţa unei stări de incompatibilitate sau a unui conflict de interese, întocmeşte un raport în acest sens, pe care îl transmite persoanei care a făcut obiectul evaluării. Acest raport poate cuprinde, dacă este cazul, menţiuni privind erorile constatate în ceea ce priveşte întocmirea necorespunzătoare a declaraţiilor de interese şi sugestii de îndreptare.

 

 

PROCEDURA DE EVALUARE PRIVIND AVEREA NEJUSTIFICATĂ

Averea nejustificată reprezintă existența unor diferențe semnificative între averea dobândită și veniturile reali­zate. Prin diferenţe semnificative, se înţelege diferenţa mai mare de 10.000 de euro sau echivalentul în lei al acestei sume, între modificările intervenite în avere pe durata exercitării demnităţilor şi funcţiilor publice şi ve­niturile realizate în aceeaşi perioadă.

Procedura de evaluare privind averea nejustificată, desfășurată fie în urma unei sesizări din oficiu, fie în urma unei sesizări făcute de o persoana fizică sau juri­dică, constă în evaluarea de către inspectorul de integri­tate a declarațiilor de avere, datelor, informațiilor și mo­dificărilor patrimoniale existente. Dacă din activitatea de evaluare rezultă existența unor diferențe semnificative între averea dobândită și veniturile realizate, inspectorul de integritate invită persoana care face obiectul evalu­ării pentru depunerea unui punct de vedere, în exerci­tarea dreptului la apărare, prin prezentarea de date sau informații pe care le consideră relevante, având și drep­tul de a fi asistată sau reprezentată de un avocat, sau prin transmiterea unui punct de vedere scris.

În cazul constatării unor diferențe semnificative după exercitarea dreptului la apărare al persoanei evalua­te, precum și după solicitarea motivată a inspectorului de integritate de documente și informații de la instituții și autorități publice, persoane fizice sau juridice, acesta întocmește un raport de evaluare pe care îl comunică per­soanei evaluate și pe care îl transmite Comisiei de Cerceta­re a Averilor din cadrul Curţii de Apel competente. Aceste Comisii sunt formate din doi judecători ai Curții de Apel, desemnaţi de Preşedintele acesteia, dintre care unul în calitate de Preşedinte, și un procuror de la Parchetul care funcţionează pe lângă Curtea de Apel, desemnat de prim-procurorul acestui Parchet.

Dacă aceste Comisii de Cercetare a Averilor constată că dobândirea unor bunuri nu este justificată, sesizează Cur­tea de Apel, iar sentința acesteia poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție. În cazul dispunerii definitive și irevocabile de către instanță a confiscării averii nejustifi­cate, Agenția Națională de Integritate publică în Monitorul Oficial decizia instanței, și solicită Agenției Naționale de Administrare Fiscală demararea procedurii de confiscare.

În același timp, persoana față de care s-a consta­tat, definitiv și irevocabil, existența unor diferențe între averea dobândită și veniturile realizate, este considerată incompatibilă și primește interdicție de a ocupa o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani.

Dacă în urma evaluării declarației de avere, precum și a altor date și informații, inspectorul de integritate consta­tă inexistența unor diferențe nejustificate între averea dobândită și veniturile realizate, întocmește un raport în acest sens, pe care îl transmite persoanei care a fă­cut obiectul evaluării. Acest raport poate cuprinde, dacă este cazul, mențiuni privind erorile constatate în ceea ce privește întocmirea necorespunzătoare a declarațiilor de avere și sugestii de îndreptare.